Grijiţi să lăsaţi în memoria acestui popor, cât va mai dăinui el, amintirea unui om de stat care şi-a îndeplinit misiunea de a-l apăra, de a-l creşte în educaţie şi bunăstare, de a-l ajuta să fie un model pentru alte popoare, de a-l ajuta să-şi continue parcursul prin istorie.
Când vorbesc despre sânge şi suferinţă mă gândesc atât la români cât şi la ceilalţi. La aşa-zişii „refugiaţi”. Pentru că morţii şi răniţii, după cum vă voi explica, ar fi de ambele părţi. Distrugerile ar fi însă exclusiv ale României. Iar dispariţia poporului român ar fi vina celor care au pus-o în aplicare, sau au ajutat la punerea ei în pagină. Mai mult aici.