Un alt studiu făcut de departamentul de psihologie al universităţii din Chicago, sub conducerea lui Jean Decety, şi publicat pe 5 noiembrie 2015 în revista zisă ştiinţifică Current Biology, ne anunţă că copii cu părinţi credincioşi ar fi mai puţin altruişti decât cei cu părinţi atei. Experimentul a fost făcut pe 1170 de copii de la 5 la 12 ani din 6 ţări: Canada, China, Iordania, Turcia, SUA şi Africa de Sud.

Printre alte teste, cel care a constituit baza concluziilot şocante ale cercetătorilor a fost cel în care lăsat într-o încăpere cu 30 de autocolante, copilului i se spunea să nu ia mai mult de 10 pentru a rămâne şi pentru ceilalţi. Rezultate: copii fără religie au lăsat câte 4,1, creştinii câte 3,3, iar musulmanii 3,2. Concluzia: „descoperirile noastre contrazic ipoteza populară conform căreia copiii din familiile religioase ar fi mai altruişti şi mai buni cu ceilalţi. Mai mult chiar, aceste rezultate ne fac să ne întrebăm despre necesitatea religiei pentru dezvoltarea morală şi susţin ideea că secularizarea discursului moral nu reduce bunătatea umană, ba chiar invers.”

Cercetătorii nu ne spun nimic, dincolo de religiozitatea sau ateismul familiilor şi de nivelul de educaţie, despre câţi fraţi şi surori aveau aceşti copii – e cunoscut faptul că în familiile religioase sunt, de obicei, mai mulţi copii decât în cele atee. Ori este la fel de cunoscut că acolo unde sunt mai mulţi copii mijloacele materiale sunt, de regulă, mai puţine şi copii au mai puţine pentru ei. De aici şi tentaţia de a păstra un autocolant în plus. Acelaşi lucru despre veniturile familiilor. Dar când vrei cu orice preţ să demostrezi că creştinismul e un rău social şi că creştini trebuie eliminaţi, iar copii lor crescuţi de statul socialist, poţi deduce orice din nimic. Mai multe aici.