O Norvegie bogata material
Nimeni nu pune la indoiala ca Norvegia e una din cele mai bogate tari din lume. Dar de ce? Norvegia nu a fost totdeauna bogata. S-a imbogatit peste noapte. Pina in 1968 cind au fost depistate zacaminte de petrol si gaze naturale in Marea Nordului, Norvegia era una din tarile sarace si inapoiate ale Europei.

Norvegienii in varsta stiu, isi amintesc si recunosc lucrul acesta si chiar compara Norvegia de dinainte de 1968 cu situatia economica precara curenta a statelor balcanice. Pina inca in anii 20 si 30 ai secolulului trecut mii si mii de norvegieni emigrau spre America de Nord sa scape de saracia de acasa.
 Descoperirea zacamintelor enorme de petrol din Marea Nordului a transformat Norvegia in tara bogata care e astazi. Actualmente, 28% din produsul interior brut al Norvegiei rezulta din industria energetica. Fara petrol si gaze naturale Norvegia zilelor noastre ar fi cu 28% mai saraca. In plus, Norvegia nu a reusit sa-si dezvolte industria petroliera si energetica decit datorita influxului de capital si investitii enorme facute in cimpurile petrolifere din Marea Nordului de catre marile companii petroliere americane, Exxon, Halliburton, KBR si Schlumberger.
Norvegienii, insa, au stiut sa-si dichiseasca binr veniturile enorme provenite din industria energetica. Le-au folosit sa formeze un fond suveran, un sovereign fund ori trust fund, un fond imens de investitii diversificate si dispersate in mai toate tarile lumii, inclusiv Romania, si in mii de companii globale. Inainte de criza petroliera actuala care a vazut prabusirea pretului barilului de petrol de la peste 100 de dolari la sub 30 de dolari, fondul suveran de investitii al Norvegiei era de aproape 900 de miliarde de dolari. Scaderea vertiginoasa a pretului pretrolului a cauzat scaderea la fel de vertiginoasa a fondurilor de investitii norvegiene de la an la an, la 825 de bilioane de dolari in 2014 si la 794 de bilioane de dolari in toamna. [Detalii:http://www.reuters.com/article/norway-swf-investment-idUSL6N0VF4Q620150205] Suma este totusi imensa iar fondul suveran norvegian ramine cel mai mare din lume. Efectiv, asta inseamna ca din aceste investitii norvegienii castiga bani frumosi fara a-i munci. La 794 miliarde de dolari, fondul suveran norvegian inseamna $153.000 pentru fiecare norvegian, Norvegia avind o populatie mica de doar 5.2 milioane de persoane.
Presupunem, in mod realist, ca fondul suveran norvegian ar aduce un profit anual de doar 5%. La 900 de miliarde de dolari asta inseamna un profit anual de 45 de miliarde de dolari, iar la 794 miliarde de dolari un profit anual de aproximativ 40 de miliarde de dolari. Pe cap de locuitor asta inseamna intre $9.000 si aproape $8.000 de persoana anual. Fara ca norvegienii sa lucreze pentru banii acestia. In contrast, in 2014 produsul interior brut al Romaniei era de $6.200 de persoana, iar pentru banii acestia romanii trebuiau sa munceasca.
Ce inseamna asta? Norvegia a fost binecuvintata de Dumnezeu si bunastarea ei materiala se datoreaza in mare parte vastelor ei bogatii naturale. Inseamna deasemenea ca Norvegia are la dispozitie sume imense pentru a promova si exporta in lume o imagine pozitiva care la rindul ei ii faciliteaza investitiile internationale. Iar exportul unei imagini bune a Norvegiei se face si prin jurnalistii, intelectualii, fundatiile, persoanele si institutiile care beneficiaza de sumele imense alocate anual de Norvegia pentru propaganda internationala. Daca doar 10% din profitul anual generat de Fondul Suveran al Norvegiei e alocat sub diferite forme pentru diferite cauze caritabile la nivel international, asta inseamna nu mai putin de intre 4 si 4,5 miliarde de dolari anual. Si asta in fiecare an. Natural, cind ai la dispozitie peste 4 miliarde de dolari anual pentru proiecte caritabile, acesti bani cu siguranta iti vor promova o imagine pozitiva si vor genera multi prieteni, printre ei si jurnalisti binevoitori, asa numitii „mercenaries of the word” („mercenari ai cuvintului”) cum ii numea Mark Twain. Jurnalistii si propagandistii vor face o treaba buna acoperind deficientele Norvegiei, care chiar daca vor ajunge sa fie cunoscute, vor fi trecute cu vederea. Asta explica de ce marile cotidiene din Europa Occidentala si America de Nord nu scriu nimic negativ la adresa Norvegiei ori a tarilor scandinave.
 
O Norvegie saraca spiritual si valoric
Daca Norvegia e bogata material, spiritual e una din cele mai sarace tari. De exemplu, in privinta necredintei si a ateismului Norvegia e in varful indexului global. In august 2012 publicatia americana online Salon a publicat The 8 best countries to be an atheist, o analiza privind cele mai ospitaliere tari pentru atei. [Detalii: http://www.salon.com/2012/08/29/eight_of_the_best_countries_to_be_an_atheist/] Analiza a avut la baza un sondaj de opinie global privind incidenta ateismului in lume publicat in acelasi an. Conform articolului, Norvegia se afla pe locul 6 in lume. In contrast, ateismul in Romania e mult mai redus, chiar neglijabil. Conform indexului din 2012 doar 1% din populatia Romaniei se identifica ca fiind atee, iar 89% dintre romani se declarau religiosi. [Detalii: http://www.washingtonpost.com/blogs/worldviews/wp/2013/05/23/a-surprising-map-of-where-the-worlds-atheists-live/]
In privinta generozitatii, conform indexului global al generozitatii din 2015, Norvegia e pe locul 16 in lume cu mult in spatele Statelor Unite care e pe primul loc si unde generozitatea cetatenilor e corelata in mod direct cu religiozitatea lor. Anual crestinii Americii investesc 13 miliarde de dolari in proiecte caritabile internationale. Isi folosesc banii nu pentru a fi aplaudati ori eulogizati de jurnalistii occidentali ori fundatiile prestigioase ale lumii ci cu scopul real si modest de a ajuta saracii lumii. Spre deosebire de Norvegia secularista, insa, ei nu trimbiteaza ce fac, mergind dupa principiul biblic ca „stanga sa nu stie ce face dreapta”. [Detalii: http://www.cafamerica.org/wp-content/uploads/1755A_WGI2015_Report_WEB_V2_FINAL.pdf] Te-ai astepta ca tara cu cel mai vast fond suveran, Norvegia, sa fie pe primul loc in lume in privinta generozitatii, dar nu e. In plus, generozitatea norvegienilor nu e implicata in indexul global al generozitatii ci „generozitatea” statului norvegian. Contributiile caritabile norvegiene parvin, in vasta lor majoritate, din investitiile fondului suveran norvegian nu din contributiile individuale. Si nu e de mirare. O tara unde religia a devenit irelevanta, la fel de irelevanta a devenit si generozitatea care isi are ca sursa principala invataturile biblice.
In indexul global al fericirii Norvegia e pe locul 22. Pe primul lor e saracul, din punct de vedere material, Paraguay. [Detalii: http://www.gallup.com/poll/182009/mood-world-upbeat-international-happiness-day.aspx?utm_source=World&utm_medium=newsfeed&utm_campaign=tiles]
In indexul global al fericirii copiilor facut in 2015 si intitulat The Good Childhood Report, Romania e pe primul loc iar Norvegia pe locul 6. [Detalii: http://goodchildhood2015.childrenssociety.org.uk/] Ati citit corect. Copiii Romaniei se declara a fi cei mai fericiti din lume in ciuda saraciei si lipsurilor cu care se confrunta. Oare ce ii face fericiti? Fara indoiala dragostea si afectiunea pentru copii in sinul familiei care ne caracterizeaza pe noi romanii. In plus, din fericire, in Romania nu avem un Bernevernet care sa ne fure copiii si sa ii traumatizeze ireversibil.
In indexul global al sanatatii spirituale Norvegia e cu mult in spatele Romaniei. Conform unui studiu global facut in 2005 de Gallup Organization doar 15% dintre norvegieni merg la biserica saptaminal si 23% afirma ca religia e importanta in viata lor zilnica. In contrast, in conformitate cu acelasi studiu, in Romania 35% dintre noi merg la biserica saptaminal si 83% dintre noi privesc religia ca un aspect important al vietii noastre zilnice.
Iar privind promiscuitatea, Norvegia e in topul tarilor lumii. In noiembrie 2014 The William Institute, un institut pro-homosexual care studiaza promiscuitatea la nivel global, a publicat un studiu privind attitudinile diverselor tarii fata de homosexualitate si drepturile homosexualilor, intitulat Public Attitudes towards Homosexuality and Gay Rights acros Time and Countries. Conform studiului, in 2013 90.3% dintre norvegieni erau de acord cu premisa ca homosexualilor trebuie sa li se permita sa traiasca cum doresc. In 2008 66.9% dintre norvegieini afirmau ca sexul intre persoane de acelasi sex e acceptabil fara deosebire de varsta persoanelor implicate. (In 1991 doar 37.4% dintre norvegieni gandeau asa) Si tot in 2012, Norvegia era plasata pe locul 4 in Europa privind „toleranta” homosexualitatii cu un procentaj de „toleranta” de 91.1%, in timp ce Romania era pe locul 31, cu un procentaj de „toleranta” de 13.9%. Pe ultimul loc se situa Letonia, cu un procentaj de „toleranta” de 12.5%. [Detalii: http://williamsinstitute.law.ucla.edu/research/international/public-attitudes-nov-2014/]
 
Anunțuri