„Poate nu toate femeile care au avut avorturi sufera, dar o parte substanțiala a lor, da. Despre acest lucru, feministele nu vorbesc niciodata.”

Raspunzand unor intrebari, cu ocazia publicarii carții sale, Eugénie Bastié, ziaristă la Le Figaro,  denunța contradicțiile feminismului, in special cu privire la avort. Sursa: Atlantico, 9 aprilie 2016; Genethique.org, 11 aprilie 2016

Cartea ziaristei franceze Eugénie Bastié, „Adieu mademoiselle. La défaite de femmes”, aparuta de curand la „Editions du Cerf”, arata de ce sunt ignorate (cand nu sunt promovate) pericolele unui neo-feminism devenit orwellian, care amenința cu adevarat femeile astazi. Eugénie Bastié afirma:

„Abolim prostituția, dar permitem mama-surogat. Eliminam diferențele de gen, dar staruim asupra egalitații funcțiilor. Cerem abolirea maternitații, dar acceptam impunerea valului. Ne proclamam progresiste, dar la piața, suntem inlanțuite de condiția feminina… La șaptezeci de ani dupa Simone de Beauvoir, Eugénie Bastié dezvaluie mizeria neofeminismului contemporan”. (Atlantico, 9 aprilie 2016)

Prima contradicție pe care o observa Bastié este „ridicarea avortului la rang de progres social fara cusur, pe cand multe femei sufera”. „Poate nu toate femeile care au avut avorturi sufera, dar o parte substanțiala a lor, da”. Despre acest lucru „feministele nu vorbesc niciodata”, observa ea. Și, mai mult, aceste feministe „nu vorbesc despre acele femei care sunt forțate la un asemenea gest de partenerii lor”.

„Ne-au facut sa credem ca este vorba de un act banal, știind ca acest lucru este in cel mai bun caz un eșec și, in cel mai rau caz, o drama”, spune Eugenie Bastié.„Ne vedem in situația de a alege intre viața fetala și viața mamei, in numele pragmatismului, care se invecineaza cu arbitrarul. Ceea ce este de insuportabil este consfințirea și fundamentalizarea  acestui compromis”. Acest bine pe care il recomanda feministele a facut din avort un „drept fundamental”. „Uitand sfințenia vieții și taina filiației”, feministele au adaugat piatra lor la temelia „intreprinderii neoliberale a transformarii in marfa a ființelor umane”.

Feministele au incurajat eliminarea conceptului de „suferința” și a perioadei de reflecție din legea (franceza – n.n.) „cu scopul de a ridica o lege la rang de concesie: ștergi cuvantul „suferința” din lege, inchipuindu-ne ca, eradicand cuvantul, dispare și suferința. Elimini perioada de reflecție, deoarece aceasta ar reprezenta o incercare insidioasa de a da vina pe femeie. (…) Oare a alege sa dai sau nu viața ar trebui sa se faca fara sa ne mai gandim?”

„Se fac 220.000 de avorturi pe an in Franța, deja de 40 de ani”, spune Eugenie Bastié. „Acest numar nu scade in ciuda raspandirii contracepției. Numesc asta o problema. Și cred ca scaderea numarului de avorturi ar trebui sa devina un obiectiv al politicii publice”.

Eugenie Bastié a lansat ideea de a „propune alternative concrete la avort, inclusiv deschiderea centrelor de ajutor in perioada de sarcina, așa cum exista in Statele Unite ale Americii”.

Avortul și contracepția o supun pe femeie tehnicii:

„Ea este cea care inghite hormoni zi de zi, care ii modifica organismul, ea este cea care iși inchiriaza pantecele și iși distruge carnea din carnea ei, nu barbatul. Iar maine odată cu  congelarea ovocitelor – sloganul „Un copil, daca vreau, cand vreau eu” va fi in cele din urma pus in practica. Femeia iși va putea suspenda ceasul biologic pentru reușita in cariera, deoarece credoul timpului este faptul ca succesul unei ființe umane este masurata prin contul sau bancar, mai degraba decat prin descendenții sai”.

Sursa: culturavietii.ro

Anunțuri