Rodolphe de Koninck este geograf şi profesor la Universitatea din Montreal. În anii ’70, pe când îşi făcea doctoratul la Universitatea din  Singapore, a început să cerceteze Indonezia şi regiunile învecinate. În continuare câteva extrase dintr-un interviu al acestuia:

„Chiar dacă partidele islamiste, care deveniseră o forţă politică importantă după Suharto, s-au discreditat în ultimul deceniu din cauza corupţiei, are loc o islamizare radicală în profunzime a societăţii. În 2002 Indonezia a cunoscut un soi de 11 septembrie sub  forma unui atentat triplu al grupării islamiste Jamaah islamiyah care a făcut 202 morţi.

Construcţia de moschee finanţate de Arabia Saudită

După 2004 s-au construit sute de moschei, cu un stil care nu este cel al locului, finanţate de Arabia Saudită.

Purtarea hijabului

Dacă în urmă cu zece ani era practic inexistent, astăzi peste 80 % dintre femei poartă voalul. Cele care refuză să o facă sunt ostracizate.

În mod tradiţional, în societatea javaneză, femeia a ocupat un loc important, fie în familie fie în ceea ce priveşte proprietatea pământului. Ea avea un comportament public liber , dar fără stridenţe. Bărbaţii şi femeile din această regiune au fost întotdeauna foarte pudici, dar femeile se îmbrăcau de o manieră foarte feminină, aveau o coafură îngrijită, cu faţa liberă, o faţă care a fost întotdeauna luminoasă şi foarte frumoasă.

Imaginaţi-vă schimbarea culturală pe care o reprezintă purtarea voalului. Tinerele indoneziene îmi explică că, dacă nu poartă voalul, fraţii lor spun că nu sunt nişte bune musulmane. Voalul a devenit rapid un mijloc de supunere şi închidere.

Pedepse pentru apostazie

În Malaezia, unde am petrecut destul timp după 1988, apostazia implică automat pierderea cetăţeniei. Evident că întotdeauna a fost aproape de neconceput ca un malaezian să-şi abandoneze religia. Dar acest lucru nu era trecut în constituţie. Astăzi a devenit o afacere strict etnică. Un chinez din Malaezia nu este obligat să devină musulman, dar un malaezian este. Dacă vrea să renunţe la religia sa el este deferit tribunalelor islamice şi legii shariei.

Deteriorarea calităţii universităţilor şi excluderea chinezilor non-musulmani

Astăzi, în campusuri, sunt puse în discuţie curiculele considerate ne-musulmane. După anii 60 am văzut universităţile indoneziene progresând constant. În ultimii 15 ani însă se întâmplă contrariul. Chinezii sunt excluşi pentru că nu sunt musulmani. sunt impuse curicule islamice cu studierea obligatorie a coranului.

Reprimarea artelor

Patrimoniul cultural fenomenal al Indoneziei, de o fecunditate unică, este în pericol, la fel ca şi al multor ţări africane. Nu s-a ajuns încă la distrugerea monumentelor budiste şi hinduse, ca în Afganistan, dar punerea în discuţie a tot ceea ce reprezintă arta este îngrijorător. Yogyakarta, în centrul insulei Java, este capitala culturală javaneză, centrul formării dalangilor, marii preoţi care manevrează marionetele în spatele unei cortine şi fac toate vocile. Nişte artişti desăvârşiţi. Acum doi ani am auzit că islamiştii pun în discuţie spectacolul de marionete. Anul trecut se punea chiar problema închiderii teatrelor. Dalangii sunt din ce în ce mai supuşi presiunii imamilor salafişti pentru care islamul este incompatibil cu teatrul, dansul, arta în general.

Mai multe aici.

Anunțuri