Ucraina – azi ne interzic limba română, mâine ne iau gâtul, ne omoară în bătaie, sau ne împuşcă. După care ne dau foc.

Ucraina, răsfăţata SUA şi a Europei Occidentale – doar e duşmanul Rusiei, pe care îl pregătesc să-l asmută împotriva acesteia – poate face orice fără probleme. La ei nu vine nici ambasadorul Klemm – în varianta locală – nici UE-istul Timmermans să-i tragă de urechi şi să le dea şuturi în fund. La ei, se poate orice: omoruri în masă, epurări etnice, confiscări de biserici, interzicerea identităţii, fără ca cineva din cancelariile amintite anterior să sară în sus. Ei, dar să se fi întâmplat la noi a mia parte din toate astea, să vezi condamnări şi arderi pe rug.

Fac referire, cu cele de mai sus, la ceea ce ne anunţă din Cernăuţi agernţia de presă în limba română BucPress. Citiţi şi vă lămuriţi cam cum stau lucrurile în Ucraina şi cine e agresorul: extremiştii de sorginte neo-nazistă ucraineeni, sub îndrumare SUA/NATO sau Rusia, etnicii români, ruşi, maghiari.

În ceea ce priveşte titlul acestui text, vă asigur că nu e exagerare şi într-un articol viitor despre situaţia din Ucraina vă voi oferi un film despre omorârea sălbatică a 120 de oameni la Odessa – cu gâturi tăiate, omorâţi în bătaie, împuşcaţi şi apoi arşi – doar pentru că aveau o altă opinie decât complotiştii criminali de la Kiev şi militau pentru pace. Dar, în ziua de azi, când militarismul este ordinea de zi stabilită de maeştri globalişti, a milita pentru pace este un delict care se pedepseşte cu moartea.

Curtea Constituţională a Ucrainei a anunţat adoptarea unei hotărâri referitoare la Legea „Privind principiile politicii lingvistice de stat”, numită, după autori, şi legea „Kivalov-Kolesnicenko”. Potrivit hotărârii, această lege, care prevedea dreptul de utilizare a limbilor regionale în zone cu o populaţie minoritară mai mare de 10 la sută, este considerată neconstituţională – informează Agenţia BucPress.

Pe website-ul Curţii Constituţionale este anunţată adoptarea Hotărârii nr. 2-P/2018 în urma sesizării iniţiate de 57 de parlamentari ucraineni, care au fost de părere că Legea „Privind principiile politicii lingvistice de stat”, adoptată în 2012 în perioada Preşedintelui Viktor Ianukovici nu corespunde Constituţiei.

Agenţia BucPress menţionează că mai multe localităţi cu o populaţie majoritar românească, dar şi unele raioane din Ucraina, în baza Legii „Kolesnicenko-Kivalov” au adoptat hotărâri de recunoaştere a limbii române ca limbă regională pe lângă cea ucraineană, deoarece legea amintită permitea minorităţilor naţionale să utilizeze limba maternă inclusiv în dialogul cu autorităţile locale.

În acelaşi timp, mai multe autorităţi regionale din centrul, sudul şi estul ţării au recunoscut limba rusă ca fiind limbă regională. Acelaşi statut avea limba maghiară în mai multe localităţi din regiunea Transcarpatia. În pofida unor aprecieri cum că Legea „Kolesnicenko-Kivalov” nu funcţiona în totalitate, ea, totuşi, reprezenta o bază legislativă pentru asigurarea drepturilor minorităţilor naţionale în regiuni.

Examinarea acestei legi de către Curtea Constituţională a fost iniţiată în 2014, iar şedinţele plenare fără participarea presei au avut loc începând cu luna decembrie 2017.

Miercuri, 28 februarie 2018, Curtea Constituţională a hotărât că Legea „Privind principiile politicii lingvistice de stat” nu este constituţională.

Reamintim că imediat după destituirea preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici, Rada Supremă a încercat să anuleze legea contradictorie, ceea ce  a provocat un val de nemulţumiri în estul Ucrainei şi Crimeea, după care a urmat destabilizarea situaţiei din aceste zone. Atunci, preşedintele Parlamentului de la Kiev Oleksandr Turcinov a refuzat să semneze actul de anulare a legii lingvistice.

Prin această decizie a Curţii Constituţionale din Ucraina etnicii români, dar şi alte minorităţi, rămân fără o bază legislativă temeinică, care să le asigure libera funcţionare a limbii materne în zonele locuite compact de ei. Aceasta, mai ales în contextul adoptării Legii Educaţiei, introducerii unor cote lingvistice la TV şi radio şi absenţei unei concepţii de alternativă referitoare la statutul limbilor minorităţilor în regiuni. Din păcate, Kievul continuă să realizeze concepţia „lumii ucrainene” fără să ţină cont de interesele şi situaţia minorităţilor naţionale, care şi aşa trec prin grele încercări de păstrare a limbii şi identităţii naţionale.

Sursa: http://www.bucpress.eu/politica/curtea-constitu%C5%A3ionala-a-ucrainei-a-6206

Un comentariu

Lasă un răspuns la octavpelin Anulează răspunsul

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.