Cazul Skripal – Câteva zeci de întrebări la care căutăm un răspuns, căci ne pot ajuta să tragem o concluzie. Astăzi primele 20.

Cazul Skripal pare a se mai linişti. Alegerile din Rusia s-au terminat, Putin a învins fără drepte de apel, Trump l-a felicitat şi a anunţat o foarte apropiată. Analiştii care au afirmat că agitaţia premergătoare alegerilor se va mai linişti, căci jocureile se resetează, au avut dreptate. Inclusiv investiţiile străine sunt în creştere, guvernul de la Moscova aşteptându-se la peste 30 miliarde dolari în 2018.

Marea Britanie a lăsat-o mai moale şi a acceptat să facă Rusia părtaşă la anchetă – după ce a acuzat-o clar şi a luat şi măsuri de pedepsire împotriva ei! – dar nu direct, ci prin instanţele internaţionale, adică prin Organizaţia pentru interzicerea armelor chimice (OPCW). Theresa May încearcă să scape din fundătura în care a intrat, în timp ce Boris Johnson pare tot mai luat de val, afirmând recent că campionatul mondial de fotbal din Rusia este echivalent cu cel al lui Hitler.

Între timp apar tot mai multe elemente, dar acestea nu clarifică cazul în sine, ci înmulţesc întrebările. Întrebări care, abordate cu echilibru şi cu deschidere logică, pot duce la concluzii lămuritoare. Evident, oricare ar fi concluziile raţionamentelor deductive, pentru a fi validate, va trebui să existe şi probe certe.

Cum nimeni (în măsura în care şi-a păstrat bunul simţ şi luciditatea) nu poate spune acum cu fermitate care este adevărul, vă propun să analizăm împreună o listă de întrebări legate de elementele pe care le ştim până acum despre acest caz. Astăzi, primele 20 puse într-o oarecare ordine logică, ce nu pot afirma că nu va fi deranjată în loturile viitoare de întrebări, funcţie de ce mai aflăm şi de ce idei îmi dau acestea.

1. Unde sunt acum Serghei şi Iulia Skripal?

2. De ce nu s-a prezentat niciun buletin al stării lor?

3. Mai sunt în viaţă?

4. Dacă da, care este starea lor reală?

4. Au fost ei afectaţi în mod real sau a fost doar o simulare?

5. Dacă sunt morţi, există un buletin cu cauzele decesului?

6. Într-o scrisoare recentă către The Times, Stephen Davies, Consultant in Emergency Medicine la Salisbury NHS Foundation Trust, a afirmat următoarele:

Domnule, ca urmare a relatării dvs („Otrava a făcut 40 de victime care au nevoie de tratament”) daţi-mi voie să clarific că „niciun pacient nu a fost afectat de expunerea la un agent neurotoxic în Salisbury, şi că există numai trei pacienţi cu o otrăvire semnificativă. … S-au prezentat mai multe persoane îngrijorate că ar fi putut fi expuse, …dar niciun personaj din mulţime nu a fost contaminat de agentul neurotoxic despre care se vorbeşte.

Deci: există sau nu cazurile Skripal?

7. S-a spus că Skripalii şi sergentul Nick Bailey au fost expuşi la un agent neurotoxic de tip militar. Conform unor afirmaţii, acest tip poate să fie de la 5 la 8 ori mai toxic decât agentul neurotoxic VX. Cum numai 10 mg de Vx se consideră că este doza medie letală, nu ar fi fost normal ca tipul de agent menţionat în cazul Skripal să-i fi omorât instantaneu pe cei trei?

8. Dacă a fost vorba despre un agent neurotoxic atât de periculos, de ce a trecut o săptâmână între relatări despre posibilitatea folosirii lui şi avertismentul emis de Public Health England către cei care fuseseră în aceeaşi zi cu Skripalii în Mill pub şi restaurantul Zizzi?

9. Nu a fost pusă astfel populaţia în pericol? În ce scop?

10. În avertismentul său, ministerul sănătăţii recomandă, printre altele, celor care au fost în acele locuri: Curăţaţi lucrurile personale cum ar fi telefoanele, genţile, alte articole electronice cu şerveţele pentru curăţare sau pentru bebeluşi şi aruncaţi şerveţelele la coşul de gunoi.

De când sunt şerveţelele de bebeluşi mijlocul eficient şi sigur pentru curăţarea obiectelor posibil contaminate cu un agent neurotoxic de 5-8 ori mai letal decât VX?

11. Relatările iniţiale spuneau că sergentul Bailey se îmbolnăvise după ce a luat contact cu Skripalii leşinaţi pe bancă. Ulterior Lordul Ian Blair, Metropolitan Police Commissioner, a anunţat că Bailey a venit în contact cu substanţa în casa lui Serghei. Care este adevărul?

12. De ce au aşteptat ruşii reunirea familiei ca să acţioneze, când Iulia venea chiar din Rusia şi putea fi anihilată acolo?

13. De ce l-ar mai lichida ruşii pe Skripal, după ce l-au avut în puşcărie şi puteau să-l facă pierdut oricând, fără niciun pic de tărăboi? Chestia cu exemplul pentru alţi trădători nu ţine căci, lichidarea lui în Rusia ar fi fost oricum mediatizată pe canalele specifice şi în instituţiile specifice către toţi profesioniştii din domeniu.

14. S-a afirmat că tentativa de asasinat asupra lui Skripal a fost astfel făcută pentru a da un semnal altor posibili trădători. În lista de asasinate pusă în seama Rusiei, pe care nu o contestăm, ci doar o analizăm, se poate constata că aproape în cazul tuturor s-a presupus folosirea unor substanţe, unele chiar exotice. Iată doar două cazuri dintr-o listă mai lungă:  s-a afirmat că fostul agent KGB Litvinenko a fost omorât cu poloniu 210 pus în ceai, iar în cazul lui Alexander Perepilichny s-a emis ipoteza că a fost omorât cu o plantă foarte-foarte rară.

Ştiut fiind că serviciile secrete americane şi israeliene, cele mai eficiente la asasinate, dar în general toate celelalte, preferă asasinatele „curate” – infarct, atac cerebral, cădere de la etaj, accident rutier etc. – eventual gloanţele, explozibili, şi foarte rar, otrăvirile, şi atunci cu substanţe mai puţin exotice şi care lasă mai puţine urme, cum se poate califica presupusa predispoziţie a serviciilor secrete ruseşti spre substanţe care îi particularizează şi îi acuză?

15. De ce a fost nevoie ca un serviciu, atât de presupus profesionist ca cel rusesc să-i atace pe cei doi în spaţiul public şi de ce nu acasă, noaptea, prin sistemul de ventilare, (dacă tot se afrmă că agentul neurotoxic a fost introdus prin instalaţia de aer a maşinii), prin intrarea în casă şi lichidarea directă?

16. De ce ar fi folosit serviciul respectiv soluţia cu dâre indicatoare spre Moscova, când aveau la îndemână glontele, accidentul auto, răpirea şi ascunderea lor pentru totdeauna, variante care nu lăsau „indicii” privind o mână criminală rusă?

17. A fost vorba de nevoia de spectacol, de mediatizare, de creare a unei emoţii publice mai puternice?

18. Dacă da, cui foloseşte mai mult, Rusiei sau Occidentului?

19. Avea nevoie Rusia de noi sancţiuni şi de rafalele de acuzaţii occidentale?

20. Avea nevoie Putin, în preajma alegerilor, când era oricum clar că va fi ales cu un procent semnificativ, de un circ care să-i umbrească victoria zdrobitoare previzibilă? Pentru ce?

Va urma!

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s