Unora nu le e frică de Rusia. Nici de noii judecători iacobini. O lecţie de cumpătare de la doi oameni normali din Simleul Silvaniei.

Într-un comentariu la textul În lipsă de dovezi şi de altă explicaţie plauzibilă, Rusia e de vină! România pe post de slugă obedientă. Vecina Bulgaria, nu! , după un scurt schimb de replici, Ion Dan Trestieni (vezi Dilema Veche) îmi spune în final că: Pentru unii Rusia este un mare pericol!, probabil numărându-se printre aceştia şi aşezându-mă acolo unde mi-e locul.

Nu ştiu dacă în acelaşi timp, oricum cu o diferenţă minimă, am descoperit în inbox-ul mailului un mesaj: Scrisoare deschisă către preşedintele Rusiei…. Cum eram ocupat cu redactarea altui articol, şi cum m-am temut a nu fi vorba de vreun apucat, l-am deschis mai tîrziu pentru a avea surpriza găsirii unei scrisori de la nişte oameni foarte normali (îi vedeţi în imaginea de mai sus). Poate puţin cam prea normali pentru timpurile astea. Iată corespondenţa mea cu ei:

Mailul primit:

Buna ziua,

In fisierul atasat acestui e-mail: Scrisoare deschisa catre presedintele Rusiei dl. Vladimir Vladimirovici Putin din partea companiei SIMEX. 

Multumim pt atentie!
Cu stima,
Gabriel Antoniu Lavrincic 
Director comercial

Răspunsul meu:

Bună ziua. Vă mulţumesc pentru scrisoare, dar cum de mi-aţi trimis-o şi mie? Pentru publicare?

Cele bune!

Răspunsul lor:

Buna ziua stimate domnule Paul Ghitiu,

Am vazut ca sunteti un om care stie sa deosebeasca corect albul de negru, minciuna de adevar si care vede clar adevarul adevarat. Tocmai de asta v-am trimis si Dvs scrisoarea. Daca doriti o puteti publica.
Va felicit pt ultimul Dvs. articol! Multumim pt atentie!

Aveţi la final linkul către scrisoarea lor, scurtă, poate cu ceva stângăcii, poate nu foarte precisă istoric, dar foarte umană. Nu e o scrisoare oportunistă. Nu cred că ea va ajunge în biroul lui Putin şi acesta va da ordin comercianţilor ruşi să umple fabrica silvană de comenzi pentru un secol. Nu cred nici că ambasada, va face ceva în acest sens. Este scrisoarea unor oameni responsabili, a unor oameni îngrijoraţi, dar şi a unor oameni generoşi, aşa cum ştiu românii să fie gazde. Este scrisoarea unor oameni aşezaţi, muncitori, cumpătaţi care câştigă banii pentru familiile lor şi cele ale muncitorilor din această fabrică prin producerea de mobilă şi vânzarea ei şi în Rusia. Pe timp de pace, pentru că dacă vine războiul totul moare. În primul rând comerţul firav, cât mai este el, cu Rusia. (Şi, apropo de textul scrisorii, nu îmi vine să cred că fiecare al treilea rus s-a născut într-un pat fabricat în România, dar în mod cert sună mult mai bine decât textele furnizate de către propaganda occidentală pieţei de minţi spălate şi trecute prin înălbitor.)

Eu le doresc succes!

SCRISOARE CATRE AMBASADA FEDERATIEI RUSE IN ROMANIA

 

Reclame

Un comentariu

  1. Corect ! In „timpuri stravechi” ne legau multe, dar in timpuri nu asa de „stravechi”, vecinii nostri au ravnit la ce era al nostru. Daca se rezolva aceste probleme, nu am nimic cu rusii. Pana atunci insa, nu ii pot numi prieteni in nici o circumstanta.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s