Ciocnirea ideologică mondială (I) – Marele Israel, de la Nil la Eufrat

Youssef HINDI

Atunci când se străbat nivelurile aparente de conflicte și opoziții ale geopoliticii globale, adică, dincolo de problemele teritoriale, economice sau geoenergetice, se descoperă o confruntare de natură complet diferită… Pe care am numit-o „Ciocnire ideologică mondială”.
Cu alte cuvinte, un război purtat împotriva umanității de lumea anglo-americană judeo-wahhabo-protestantă; un ansamblu geopolitic sub conducere israelo-americană, care reunește țările NATO și petro-monarhiile de esenţă wahhabită.
Punctul lor comun: toate împărtășesc aceeași ideologie inegalitară, materialistă și liberală, o viziune mondială înrădăcinată în Biblia ebraică[1]­ și determinată de aceasta.

Geopolitica judeo-sionismului

Pentru a-și justifica războaiele, acest ansamblu imperial s-a bazat pe o strategie geopolitică rabinică și mesianică, elaborată în Evul mediu, şi având ca scop trimiterea lumilor creştine şi musulmane într-un razboi reciproc distructiv, în vederea restabilirii Regatului Israelului.

O strategie care se bazează ea însăși pe o lectură și o interpretare biblică, începând cu cea a marelui rabin Eliezer ben Hurrcanos în primul secol (Rabbi Eliezer, Lews Chapitres, capitolul 28, Éditions Verdier). Potrivit acestuia, și rabinilor care îi vor succeda, domnia Israelului va veni doar după distrugerea Edomului (Europa creștină) și distrugerea ismaeliţilor, arabii (prin extensie lumea musulmană), descendenți ai lui Ismael2].

În cea mai importantă carte a tradiției mistice evreiești, Zohar, scrisă în secolul al treisprezecelea, se explică faptul că creștinii și musulmanii se vor distruge unii pe alţii la sfârșitul timpului, în beneficiul fiilor lui Israel:

Fiii lui Ismael (musulmanii) vor conduce pământul sfânt o lungă perioadă de timp atunci când va fi gol, exact asa cum circumcizia lor este goala si imperfectă. Ei îi vor împiedica pe copiii lui Israel să se întoarcă pâna la epuizarea meritelor copiilor lui Ismael. Copiii lui Ismael vor provoca razboaie dure in lume, iar copiii Edom (lumea occidentala) se vor aduna impotriva lor pentru a lupta impotriva lor. Vor duce o bătălie pe mare, una pe pamint şi alta în apropierea Ierusalimului. Unii vor avea control asupra altora. Cu toate acestea, pamantul sfant nu va fi cucerit de fiii Edomului. » (Zohar, Parachat Vaéra, p. 32A.)

Această profeție împlinitoare prezintă o asemănare ciudată cu lupta dintre Marea Britanie și Imperiul Otoman din timpul Primului război mondial, ca urmare a căruia, acestia din urmă au pierdut controlul asupra Palestinei, unde un Forum national evreiesc s-a nascut apoi sub mandat britanic. Încă din secolul al XVI-lea, doi rabini cabalişti, David Reuveni și Solomon Molcho, au încercat să implementeze acest proiect geopolitic mesianic. David Reuveni, între 1525 și 1532, a adresat succesiv regelui John III din Portugalia – apoi însoțit de elevul său Solomon Molcho – Papei Clement VII și împăratului Sfântului Imperiu Romano-German, Carol al V-lea, pentru a-i trimite într-un război împotriva Imperiului Otoman, pentru a-i scoate din palestina și a reconstrui Regatul Israelului[3].

Aceasta a fost prima incercare de a pune in aplicare strategia de şoc al civilizatiilor, care trebuia să conducă la promisiunea construirii unui Mare Israel, de la Nil la Eufrat[4].

Această strategie a fost actualizată, laicizată și numită „Ciocnirea civilizațiilor” în 1957 de istoricul evreu britanic Bernard Lewis, care a jucat de asemenea un rol important în izbucnirea războiului din Irak din 2003, prin convingerea fostului vicepreședinte american Dick Cheney să voteze în favoarea acestui război[5].

Acest proiect religios, mesianic si politic, ridicat în mod fals la nivelul de teorie stiintifică, a amalgamat succesiv iudaismul şi creştinismul, protestantismul și catolicismul, Europa continentală și lumea anglo-americană, pentru a opune Occidentul împotriva lumii musulmane, Rusiei și Chinei.

[1] Pour une étude détaillée de la Bible hébraïque lire : Youssef Hindi, Occident & Islam – Tome II : Le paradoxe théologique du judaïsme. Comment Yahvé usurpa la place de Dieu, Sigest, 2018.

[2] Youssef Hindi, Occident & Islam – Tome I : Sources et genèse messianiques du sionisme. De l’Europe médiévale au Choc des civilisations, Sigest, 2015, chapitre I.

[3] Voir le détail de ce récit dans : Youssef Hindi, Occident & Islam – Tome I, chapitre I.

[4] Dans ses mémoires, Vol. 2, p. 711, Théodore Herzl écrit explicitement que les frontières du futur État d’Israël doivent s’étendre « du fleuve d’Égypte à l’Euphrate ».
Le Rabbi Fischmann, membre de l’Agence juive pour la Palestine, a déclaré dans son témoignage au Comité spécial d’investigation de l’ONU du 9 juillet 1947 : « La Terre promise s’étend du fleuve d’Égypte à l’Euphrate. Elle inclut une partie de la Syrie et du Liban. »

[5] Stephen Walt et John Mearsheimer, Le Lobby pro-israélien et la politique étrangère américaine, La Découverte, 2009, p. 270.
Va urma.
Autor: Youssef Hindi este istoric al religiilor, politolog și geopolitolog. Specialist în mesianism și implicațiile sale istorice, politice și geopolitice, cercetările sale inovatoare au pus în lumină originile ideologiilor moderne, inclusiv asupra sionismului, socialismului și republicanismului francez. De asemenea, este autorul a numeroase articole prospective privind relațiile internaționale, dar și al mai multor cărți, inclusiv „Occident et Islam” și „La Mistique de la Laïcité”.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.