Căutare

Solidaritate europeană

Pentru o Europă creştină! Pentru libertate, pentru dreptul la viaţă, pentru familie, pentru cel de lângă noi, pentru neam, pentru ţară! Împotriva socialismului şi a islamizării!

Categorie

Dumnezeu

“Creştinofobia este cea mai puţin acceptabilă formă de discriminare”

 
  Ministrul ungar al Afacerilor Externe, Péter Szijjártó, a declarat într-un interviu exclusiv pentru Breitbart News ca “Europa îşi ignoră rădăcinile creştine în detrimentul propriu, iar carenţele identitare fac dificilă înţelegerea sau respectul pentru alte tradiţii.

Continuă lectura „“Creştinofobia este cea mai puţin acceptabilă formă de discriminare””

Sunteţi mai valoroşi decât animalele?

Dacă vreţi să aflaţi răspunsul ascultaţi-l pe Dennis Prager într-un film de 5,5 min. Pentru cei care nu stăpânesc suficient engleza aveţi mai jos  traducerea. Continuă lectura „Sunteţi mai valoroşi decât animalele?”

Ca niște cavaleri ai Luminii

Paul Ghiţiu

La început era CUVÂNTUL și CUVÂNTUL era la DUMNEZEU și DUMNEZEU era CUVÂNTUL… întru EL era viață și viața era LUMINA oamenilor și LUMINA luminează în întuneric şi întunericul nu a cuprins-O… Şi  CUVÂNTUL s-a făcut trup şi s-a sălăşluit între noi şi am văzut slava LUI, slavă ca a UNUIA născut din TATĂL, plin de har şi de adevăr. (Ioan)

Cavalerii copilăriei

Să ne amintim – pentru că tot ne îndeamnă aceste zile să ne întoarcem în copilărie – ceea ce simţeam, pe vremea când eram copii şi adolescenţi, după citirea unei cărţi, vizionarea (dar şi ascultarea la radio atunci când încă nu erau televizoare) unei piese de teatru sau a unui film. Cum, funcţie de povestea acestora, eram romantici, eram oameni de ştiinţă geniali sau scriitori de mare succes, artişti nemaipomeniţi sau pur şi simplu oameni buni, dar mai ales luptători. Continuă lectura „Ca niște cavaleri ai Luminii”

LGBTiştii îl recunosc pe Dumnezeu, au vorbit cu el şi ştiu ce vrea, ce face şi ce nu face

Comunicatul/apelul organizaţiilor, care au organizat marşul celor 200-500 (după diverse surse)  de activişti lgbt de sâmbătă, sub lozinca „Dumnezeu nu face politică”, împotriva iniţiativei celor 3 milioane de susţinători ai familiei normale, ne aduce câteva revelaţii şi ne lasă câteva întrebări.

  1. Activiştii lgbtişti recunosc existenţa lui Dumnezeu şi, mai mult, ştiu ce doreşte şi ce face acesta.
  2. Dacă îl recunosc şi nu ni l-au prezentat în alte coordonate – discutăm despre Dumnezeul, iudeo-creştin, faţă de care nu au prezentat nicio observaţie, amendament, contestare – înseamnă că îl recunosc aşa cum e prezentat în cărţile sfinte ale celor două religii, în exegeza şi tradiţia lor, şi că acceptă şi ceea ce Acesta ne spune că e bine, sau nu, să facem.
  3. Dacă primele două condiţii, după cum vedem din textul emanat de la lgbt, sunt îndeplinite (în orice caz nu sunt elemente din care să înţelegem contrariul) atunci însemnă că şi stilul lor de viaţă şi cerinţele lor sunt futile (pt. activişti: vezi dicţionarul), fără valoare din punct de vedere filosofic, condamnate de Creator şi contrarii voii Acestuia.
  4. Dacă sunt contrare voii lui Dumnezeu, sensului normal (natural) al existenţei omului, dar totuşi ei le susţin, înfierând cu mânie lubrică (vezi dicţionarul) poziţia majorităţii, înseamnă că au o poziţie politică şi fac politică, ceea ce contestă însuşi demersul lor, care invocă neamestecul politicului în problema sexului. Acelaşi lucru fac (politică) şi atunci când contestă o modalitate de legiferare, sau cer, printr-o altă legiferare, recunoaşterea căsătoriei homosexuale, înlocuirea sexului cu, volatilul şi inconstantul, gen etc., adică tot politică.
  5. În consecinţă, dezvăluirea lor, cu pretenţie de adevăr, că „Dumnezeu nu face politică”, este cel puţin nesusţinută, dacă nu falsă Dacă recunosc şi acceptă existenţa lui Dumnezeu, Creatorul universului şi al omului, deci al unor sfere pe care, în final, în interior fiind, nu le înţelegem, atunci nu putem şti nici ce e în capul lui Dumnezeu, deci nici dacă face sau nu politică. Şi, din câte vedem în istoria umanităţii, cel puţin din ceea ce ne prezintă textele religioase iudaice şi apoi cele creştine, Dumnezeu face politică. Cum, de ce, pentru ce, asta e altă treavă, pe care, dacă nu avem cum să-l înţelegem pe Dumnezeu, nu putem să le înţelegem. Dacă nu putem demonstra cu baze ştiinţifice că Dunezeu face politică, la fel de sigur este şi că nu putem demonstra că nu face.
  6. Nu numai creştinii, ci şi evreii consideră homosexualitatea o deviere de la normalitate – vezi Sodoma şi Gomora. Rabinul şef al Ierusalimului a spus, zilele acestea, că homosexualitatea este o „abominaţie”. Este el un rasist, fascist, nazist?
  7. Cei care pe el şi pe alţi evrei, religioşi sau nu, dar care condamnă deriva nihilistă a moravurilor de astăzi, îi consideră fundamentalişti, extremişti, fanatici, rasişti, fascişti, nazişti, pot fi consideraţi antisemiţi?
  8. Cei care se referă defăimător la religia şi cultura altora pot fi acuzaţi de „hate speech (discurs al urii)”. Nu este acesta chiar cazul activiştilor lgbt?
  9. Cum altfel am putea citi următorul paragraf al apelului organizatorilor:

te asteptam alaturi de noi pentru ca atunci cand drepturile unor cetateni sunt puse sub semnul indoielii, drepturile fiecaruia dintre noi sunt in pericol. Astazi e vorba despre comunitatea LGBT, insa la fel de bine maine poate fi despre drepturile reproductive ale femeilor, despre divort, modificarea legislatiei penale sau a sistemului de taxare. #SustinLGBT

decât ca terorism, tentativă de inculcare a unui sentiment de frică, de supunere, de creare a unei psihoze generalizate de spaimă, renunţare la opoziţie şi acceptare fatalistă a unei realităţi fabricate în vederea instaurării totalitarismului ideologic?

Când vorbesc despre drepturile reproductive ale femeii (adică avort) (cum a ajuns să sune această nepătrunsă taină a concepţiei şi naşterii!) ei susţin legiferarea crimei şi se fac părtaşi la crimă, genocid, holocaust al unor oameni, încă nenăscuţi, dar vii, în posesia a tot ceea ce caracterizează fiinţa umană. Iar atunci când, ca să sperie, să închidă gura şi să anihileze orice opoziţie, amestecă în ghiveciul unui text confuz, şi fraze menite a provoca teama, teroarea, supunerea necondiţionată, precum modificarea legislaţiei penale sau a sistemului de taxe, activişii lgbt se fac vinovaţi de tentativă de instaurare a unui regim totalitar. 200/500 de personaje bolnave, plătite sau oportuniste, vor să impună unui popor întreg politica lor. Nici comuniştii nu erau mai mulţi la început şi tot plătiţi, conduşi şi chiar completaţi copios de afară.

(Caraghioşi şi subţiri la raţionamente, ne ameninţă cu modificarea în rău a sistemului de taxe, ca şi cum am trăi într-un paradis fiscal. Să le fie de bine, suntem vaccinaţi, nu ne aşteptam la altceva.  Sau cu modifcarea legislaţiei penale? Care legislaţie penală? Privind furtul? Privind pedofilia? Privind trădarea de ţară? Privind crima? Privind incitarea la disoluţia societăţii? Privind terorismul? Privind tentativa de instaurare a unei dictaturi? Perfect! Să se facă!)

13. Dincolo de penibilul, puţina şi proasta educaţie, de imensul prost gust, oribila lipsă de caracter, grava deviere anti-umană, puţina cultură a celor despre care facem vorbire, este de remarcat obrăznicia şi agresivitatea cu care ameninţă, răstălmăcesc, mint şi încearcă să spună că ei sunt cei care luptă de partea dreptăţii, că ei ne aduc adevărul, pacea, fericirea, frumuseţea, o lume mai bună. Ce dovadă mai bună, pentru unele dintre cele de mai sus, decât încercarea de a-şi atrage partizani dintre atei prin manipularea grosolană că de fapt tema familiei este una bisericească şi nu una care ne priveşte pe toţi, adepţi ai unei religii sau alteia, sau pur şi simplu atei. Este aceeaşi obrăznicie, acelaşi tupeu, aceeaşi samavolnicie, aceeaşi tactică a minciunii, dezinformării, deformării, terorii, urii şi învrăjbirii, pe care unii dintre noi o ştim din „comunismul luminos”, şi despre care putem aduce mărturie. Această experienţă-moştenire, neplăcută pentru cei care o poartă, dar astăzi folositoare pentru umanitate, face ca astăzi popoarele Europei Centrale şi de Est să se ridice împotriva pericolului unei noi dictaturi ideologice şi nu, după cum împrăştie otravă militanţii progresişti, abandonarea democraţiei.

Democraţia au abandonat-o chiar ei atunci când au pornit genocidul moral şi existenţial al unor aşa-zise drepturi ale omului (devieri bolnave de la acestea, de fapt) împotriva popoarelor.

Calea babelor

Un text de Doina Filipescu
Sarcasm pe F…..book: „Alertă de trafic intens în Iași. Pe drumul către moaște se circulă babă la babă!

Continuă lectura „Calea babelor”

Dar dacă chiar asta a fost misiunea lui Marian (Ioan) Munteanu?

Adică:

  1. Blocarea formării unei alternative politice pe baze de valori creştine şi real naţionale pentru alegerile din acest an?
  2. Compromiterea unei astfel de alternative pe termen lung? Sădirea neîncrederii şi a dezamăgirii: Şi ăştia sunt la fel de mincinoşi şi, prin urmare, la fel de ticăloşi ca şi ceilalţi? A deznădejdei: Nu mai există alternativă? A abandonului oricărei speranţe şi, implicit, abandonării atenţiei, informării, implicării, luptei?

Continuă lectura „Dar dacă chiar asta a fost misiunea lui Marian (Ioan) Munteanu?”

În cea mai veche biserică din Paris (de la 507) se cântă capitularea necredincioşilor în faţa lui Mahomed (inclus şi video)

Este vorba despre un cântec compus şi cîntat în iulie 622 la primirea aşa-zisului profet la Medina, după semnarea în 23 iunie, pe malul Mării Roşii, a unui act de supunere şi de acceptare a discipolilor acestuia de către reprezentanţii oraşului Yathrib (vechiul nume preislamic al Medinei).


La puţin timp după semnare, Mahomed se instalează la Medina împreună cu tovarăşul său de luptă Abou Bakr, pentru a pune bazele primului stat islamic (califatul) din istorie.

Biserica în cauză este Saint-Julien-le-Pauvre şi, după cum se poate vedea, vechimea ei este atestată inclusiv de aspectul asemănător cu bisericile ortodoxe – iconostasul, de exemplu – vădind apartenenţa ei la o perioadă de dinaintea separării celor două Biserici. Corul cântă « Tala al-Badru Alayna » (S-a ridicat luna plină) unul dintre cele mai vechi  Nasheeds (poeme muzicale musulmane), care celebrează supunerea necredincioşilor în faţa islamului şi care, evident, nu are ce căuta în această biserică în afara cazului că enoriaşii acesteia s-au decis să se supună, ca acum 1400 de ani, invadatorilor.

În secolul 13, după crearea Universităţii din Paris, Saint-Julien-le-Pauvre devenise locul de întâlnire şi de reflecţie la modă, frecventat, printre alţii de Dante şi de Toma din Aquino.

Mai multe aici.

Căsătoria şi familia, coloana centrală care susţine întrega creaţie

Cardinalul Carlo Safarra a povestit, într-un interviu din 2015, că: La începuturile acestei misiuni – de înfiinţare a Institutului pontifical pentru studii asupra căsătoriei şi familiei – i-am scris o scrisoare surorii Lucia de la Fatima. Spre surpriza mea, câteva zile mai târziu, am primit o scrisoare scrisă de mână, păstrată acum în arhivele institutului. Nu mă aşteptasem la o scrisoare de la ea, îi cerusem doar să se roage pentru noi. Continuă lectura „Căsătoria şi familia, coloana centrală care susţine întrega creaţie”

Beneficiile credinţei în Dumnezeu!

Peter Kreeft, profesor de filosofie la Boston College şi colaborator  al Prager University ne vorbeşte într-un film de 5 minute despre beneficiile credinţei în Dumnezeu şi nu despre dovezile existenţei lui Dumnezeu.

„Dacă Dumnezeu există, atunci lumea nu se dezvoltă la întâmplare, ci conform unui proiect prestabilit. Există deci un artist în spatele acestei incredibile capodopere, această mare şi frumoasă lume. Continuă lectura „Beneficiile credinţei în Dumnezeu!”

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com. Tema: Baskerville de Anders Noren.

SUS ↑